E simplu să faci un copil să zâmbească! Donează o jucărie! 2012

Mos Craciun!


..indiferent cati ani ai, atunci cand ii auzi numele,
zambesti! gandul iti zboara catre copilarie cand il asteptai stresat poate cu gandul ca nu va veni ..pentru ca nu ai mancat tot din farfurie ieri sau pentru ca ai spart o farfurie de portelan.
esti norocos!
altii nu au nici o amintire. Altii isi aduc aminte doar o singura intrebare "de ce? la mine de ce nu vine mosul?''

suntem o mana de oameni mici...care insa stim ca putem face lucruri MARI cu ajutorul tau. Si nu ne-am inselat, dovada stand faptul ca in acest an am strans 500 de cadouri pentru prichindei!! 500 de suflete mici pe care le-am facut  sa rada, carora le-am facut o amintire de CRACIUN!
Am fost in scolile gimnaziale si am povestit claselor 1- VIII ca Mosu nu ajunge la toti copii, dar ca ii putem ajuta. Am vrut sa ii invatam ce inseamna cuvantul ''mila'', ''compasiune'', ''bunatate'' ..aratandu-le ca pentru altii o pereche de ciorapi poate fi  '''o dorinta de cadou de craciun''...in speranta ca astfel vor aprecia ce au.
Am luat o evidenta a copiilor ce traiesc cu un venit pe familie total (mama+tata+copil) de 300 lei, o evidenta de la scoli side la 2 asezamante de copii unde sunt peste 170 de copii. Am selectat toate donatiile voastre pe categorii de varsta, l-am luat pe mosul  si am plecat la impartit zambete!
Multumesc echipei TV RADAUTI, BUCOVINA FITNESS CENTER si RADIO GOLD care si-au dedicat toata iarna acestui proiect si in mod special lui Mos Craciun care a rezistat caniculei de sarbatori!
priveste retrospectiva si zambeste alaturi de copiii!



https://www.youtube.com/watch?v=oana-djcAXY&feature=youtu.be

Expediția mea în Antartica

...eram in Falkland Island  la fine de decembrie. ..(America de Sud, la o aruncatura de bat mai jos de Cape Horn).

 Adormita, dupa o noapte de valuri, cu o privire intetosata de la prea multe balene ce le-am tot urmarit cu privirea cu o seara inainte.. am coborat si eu sa vad marea colonie englezeasca, in orasul renumit Stanley. Entuziasmul mi-a coborat brusc sub nivelul marii cand am gasit doar 20 de case, cu o populatie de aproape sau altfel spus ''almost'' 3000 de locuitori.

 Vestea buna era ca pe langa oameni traiau bine, fericiti acolo si pinguini. Asa ca, tinta am fugit pe plaja!
 Facand abstractie de vantul care doar in carti ''adie'' ca aici taia de-a dreptul... si ignorand anunturile insistente de langa piciorul meu cu 'watch ur step, it can be active mine left from the war'', eu ..cu zambetul be buze am pozat toti pinguinii posibili.
Mare mi-a fost mirarea sa vad ca mai toti de pe acolo se ocupau de ''ritualul imperecherii''. Ritual simplu si practic. Pinguinul daca observa ceva placut ochiului ramanea intepenit, nemiscat; iar daca si ''pinguinita'' era incantata de dl., trebuia sa ii copie postura, (in genul pozitiei ..statuia libertatii etc) ...si uite asa pinguinii din poveste stateau intepeniti cam 20 secunde, iar apoi direct ACTION. Iti dai seama..ca nu am avut cum sa plictisesc...privindu-i.
Dupa aceasta lectie utila, dar neceruta, complexa cei drept ---  de biologie + seductia fatala + istorie(bombe) + geografie, m-am proptit in singura cafenea omeneasca din capitala marelui arhipelarg de 70 de mini insule Malvine ...unde m-am intalnit cu evolutia secolului 20: TELEVIZORUL.
Cu o cafea intr-o mana si cu acelasi zambet...asemanator picturilor rupeste :Z.. ma informam. Eram keep in touched, informed..cum s-ar zice.
Si ..guess what? bubuia televizorul cu urmatoarea informatie:
 " o nava de turisti, mari dornici exploratori au ramas intepeniti in ghetari de o saptamana in Antartica! Primesc mancare de la un elicopter. Raman fara caldura." 
 http://adevarul.ro/international/in-lume/pasagerii-vasului-akademik-shokalskiy-blocat-antarctica-pas-salvare-1_52c50abfc7b855ff5627c04c/index.html

O stire aparent banala, de care acasa as fi ras...intrebandu-ma 
''ce Dumnezeu cauta aia acolo?..asa le trebuie!'', 
doar ca in povestea reala ..eu eram fericitul castigator la loz in plic care tocmai ce urma sa isi petreaca urmatoarele 6 zile, doar pe mare, repet doar pe mare in ANTARTICA. 
...Craciun, Revelion ... everything in there.
Cu gandul ca totusi, lasa ca Mos Craciun aici sigur ajunge mai usor, mi-am facut curaj. Mi-am reprimat furia cumparand dintr-un magazin de suveniruri toti pinguinii posibili in toate formele comercializate - plus, breloc, insigna, tricou, sapca.., am degustat un pisco(bautura chiliana)..si cu acelasi zambet, (imbunatatit totusi un pic datorita bauturii traditionale), cu o nota de mandrie pentru alegerea facuta....am facut cu mana..celor invidiosi sper, ramasi pe mal.