Se spune ca fericirea e ceva ce ti se intampla de cateva ori in viata..ca le poti numara cu usurinta la degetele de la o mana: cand te indragostesti, cand iti vezi copilul nascut, cand iti atingi visul cel mai inalt. Eu cred ca suntem prea exigenti. Poate ca “fericirea” e momentul in care te simti efectiv bine; sa bei o cana de apa rece, acidulata ce cade in viteza pe gatul tau uscat.. poate fi un moment mult asteptat care odata realizat iti confera o stare de fericire. Seara petrecuta cu prietenii si prietenul tau cel mai bun “berea” alaturi de o poveste picanta, un pachet de carti ori un film bun poate constitui iarasi o multitudine de momente de fericire. Insa ca orice lucru, o stare de constanta duce la obisnuinta si la dezapreciere.
Poate cineva oare sa constientizeze stare de fericire in care se afla dupa 10 minute? Poate ca da, daca stie ca mai are inca 20 de minute de acest gen la dispozitie. De ce cand suntem constransi de timp (bei cafeaua dimineata in graba), de imprejurari (pleci in 10 min. intr-o alta tara si sti ca iubitul nu ti-l mai vei revedea o luna ori termini facultatea in 9 luni) apreciezi locul, situatia si persoanele cu care te afli?
De ce doar cele mai inalte culmi trebuie sa fie clasate ca “fisiere de fericire”? De ce nu pot fi “fericita” cand o amenda de parcare de 200 de Ron mi se anuleaza pentru ca dl. Politist a gresit ora? :) ...ci sunt doar multumita.
Fericirea e o stare de spirit. O atitudine care odata inceputa ar trebui mentinuta sub orice forma a ei.. Chiar si raul poate fi transformat in fericire in timp, daca apelezi la cel mai important lucru “Eu” care sa-l transforme prin atitudinea pozitiva si obtimismul necesar. Continui sa cred ca fiecare lucru isi are un scop al sau in viata mea, asta chiar daca inca nu l-am gasit pentru toate ce mi se intampla. Cred ca fiecare loc ce l-am vizitat ma invatat ceva, fiecare persoana mi-a modelat existenta intr-un fel sau altul.
Iar partea cea mai interesanta e ca EU aleg! Tu alegi! Eu aleg sa fac ceea ce ma face fericita. Eu aleg sa stau ori sa plec in acest moment din oras. Eu aleg sa vorbesc sau sa tac. Sa accept ori sa refuz un drum. Sa invat sa-mi aduc acea stare facand ceea ce-mi place.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu